Un week-end plin de Satiră şi Umor
Scrierile lui Carson McCullers (1917-1967) au fost adeseori descrise ca gotice, grotesti si bizare, dovedind o clara preocupare pentru morbiditate, dar si o imensa capacitate de umor, care joaca un rol vital in opera autoarei, la fel ca la Mark Twain si Faulkner. McCullers reuseste sa combine cu succes in opera sa oroarea cu umorul, intr-o viziune tragicomica asupra vietii. Este un tip special de umor, care isi are radacinile in originile sudiste ale scriitoarei; de altfel, McCullers considera ca aceasta viziune asupra vietii este comuna literaturii sudiste si celei ruse, ”ieftinatatea vietii omenesti” fiind atitudinea dominanta in ambele. Rezultatul acestei atitudini il constituie cruzimea si suferinta care strabat literatura sudista - o juxtapunere indrazneata si aparent nemiloasa a tragicului cu comicul, a maretiei cu banalitatea, a sacrului cu obscenul, a sufletului omului in totalitatea lui cu un detaliu material. Farsa si tragedia se suprapun, iar efectele lor sunt simtite in mod simultan.
”O fabula despre puterea dragostei de a transforma si distruge, alegadu-i pe cei care iubesc si cei care sunt iubiti intr-un mod capricios, bizar si aparent rautacios.” (Washington Post)
Sinonim in constiinta publicului romanesc cu comedia "Gaitele", confundandu-se cu ea pana la ignorarea aproape totala a ceea ce a mai scris - Alexandru Kiritescu e unul din autorii reprezentativi ai atmosferei teatrale dintre cele doua razboaie mondiale. [...]
Reusitele lui Alexandru Kiritescu sunt de ordinul relevarii mentalitatii de clan, de familie, de grup uman. De aceea, de la el, ca prototip in comedia romaneasca, nu ramane o individualitate, ci gaitele, deci o mentalitate, un anume mod de a privi viata.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu