Recenzie Cronica Păsării Arc

Salutare tuturor. Cu recenzia căţii oferite de LIBRIS vreau să vă provoc să citiţi şi voi o carte ini'iatică.

        Cronica Păsării Arc a lui Murakami este o poveste suprinzătoare. Este prima carte a autorului japonez pentru mine. Am ajuns la ea după ce am primit câteva recomandări de la prietenii mei de pe Goodreads. Nu regret că le-am dat curs. Pe parcursul întregii naraţiuni, Murakami a reuşit să mă poarte prin lumea fantastică a unui personaj aparent comun, dar pe care talentul autorului îl  transpune printr-un complex de trăiri într-un alt registru.

Am fost prinsă de poveste încă de la început. Cartea este superb alcătuită, fiecare frază, este aleasă cu grijă pentru pentru a ilustra lumea în care te introduce Murakami. Este o lume plină de poveşti neterminate, plecări abrupte, o rutină de familie enervantă, pierderea legăturii şi tăceri adânci, dar care are o linie principală: căutarea de sine.

Personajul principal  îşi duce existenţa fără ţel, între o alee fără ieşire şi căutarea pisicii familiei. Nu are nici o idee despre ceea ce ar trebui să facă cu viaţa lui, chiar dacă este nemulţumit de cursul actual. Are o soţie cu care nu are o comunicare reală şi pe care descoperă că nu o cunoaşte cu adevărat, viaţa lor de familie derulându-se într-o rutină ciudată. Murakami ilustrează meticulos aceasta existenţă calmă în toate mişcările lui Toru Okada, indiferent dacă acesta este prins în banale convorbiri telefonice, o cină pierdută sau o pasare  încremenită care nu îşi poate lua zborul.

Acest tip de limbaj m-a convins să merg mai departe,  să văd ce intenţionează să facă autorul cu acest personaj aparent banal, dar care va uimi cititorul prin complexitatea lui.

Cronica Păsării Arc spune povestea lui bărbat a cărui viaţa se deintegrează încetul cu încetul. Rămâne fără slujbă, pisica familiei a fugit, iar la un moment dat, chiar şi soţia lui dispare. De aici, lucrurile devin din ce în ce mai ciudate. Toru este contactat de un fel de terapist, Malta Kano care îşi oferă ajutorul, dar în acelaşi timp cultivă o neobişnuită prietenie cu o fată din vecini, Mai Kashara. De abia acum, încep lucrurile cu adevărat ciudate, au loc o sumedenie de întâmplari nebuneşti, care nu te lasă să pui cartea jos.  Stilul lui Murakami este admirabil, scriitura lui te transpune în pielea personajului, am simţit fiecare emoţie a lui Toru. Un exemplu ar fi scrisoarea lui Kumiko în care explica de ce a plecat. Pot să spun că m-am simţit la fel de tradată, după cum s-a simţit şi Toru.

Cronica Păsării Arc abundă de poveşti care încep şi se termină pe măsură ce personajele trec prin ele, persoane ciudate care pretind că „ştiu” şi afirmă că deţin capacităţi de a rezolva lucrurile cu puteri speciale! După părerea mea, aceste personaje nu sunt cu adevărat semnificative pentru naraţiune. Toru Okada este centrul poveştii,  un om obişnuit, însa cu valenţele unui erou aflat în căutarea identităţii de sine.  Pasul major este atunci când coboară în fântână pentru a medita asupra vieţii sale. Realitatea îşi pierde conturul şi se amestecă aproape impercetibil cu visul. „Aici, jos, anotimpurile au dispărut, noţiunea de timp nu mai există”,  ne spune Toru Okada, aflat pe fundul fântânii.

Partea mea preferată din carte a fost relaţia lui Toru cu Mai Kashara. Am perceput-o pe Mai ca pe un copil înţelept, mult prea matură, dar care fost catalizatorul dintre aparenţă şi realitate. Este un personaj bine construit, care dă continuitate naraţiunii, chiar dacă totul se petrece doar în mintea lui Toru. Cred ca o parte din farmecul cărţii este faptul că merge atat de aproape de limitele realităţii, momente ce frizează nebunia.

Vă recomand să citiţi această carte. Chiar dacă registrul este unul contemporan, merită! Veţi avea parte de o lectură iniţiatică, care vă va deschide apetitul pentru mai multe cărţi semnate de Murakami. Cel puţin eu o sa citesc şi restul cărţilor semnate de autorul japonez. 

Cartea o puteţi comanda de aici. Tot de la libraria online Libris puteti cumpara şi alte carţi semnate de Haruki Murakami, dar şi de alţi autori contemporani. Lectură placută!