Crime, războaie şi trădări, minciuni şi senzualitate, prăbuşirea
unei mari dinastii şi intrigile politice care au influenţat decisiv
istoria Franţei.
"Regii blestemaţi are de toate: regi de fier şi regine sugrumate,
războaie şi trădări, minciuni şi senzualitate, înşelătorii, rivalităţi
de familie, blestemul cavalerilor templieri, bebeluşi schimbaţi la
naştere, femei-lup, prăbuşirea unei mari dinastii, iar toate acestea
(sau mare parte din ele) sunt luate direct din paginile de istorie. Şi,
credeţi-mă, familiile Stark şi Lannister nu sunt mai interesante decât
Capeţienii şi Plantageneţii. Fie că eşti pasionat de istorie sau de
literatura fantasy, nu vei putea lăsa din mână romanele lui Druon: este
Urzeala tronurilor în original." (George R.R. Martin)
„Blestemaţi! Blestemaţi! Blestemaţi fiţi cu toţii până la a treisprezecea spiţă a neamurilor voastre!“
Hotărât să pună mâna pe bogăţiile puternicilor cavaleri templieri,
regele Filip al IV-lea îl condamnă la moarte prin arderea pe rug pe
Jacques de Molay, marele maestru al Ordinului Templierilor.
Dar acesta
moare aruncând un îngrozitor blestem asupra regelui, a papei şi a
mai-marilor regatului, iar din acel moment pare că toate nenorocirile se
abat asupra Franţei...
Filip al IV-lea a murit, iar la tron îi urmează un rege slab, Ludovic al
X-lea Arţăgosul, a cărui soţie este închisă pentru adulter. Ludovic nu
are moştenitor şi nici nu se poate recăsători atât timp cât Margareta
este în viaţă.
În vreme ce creştinătatea aşteaptă alegerea unui nou
papă, iar poporul moare de foame, rivalităţile, intrigile şi
comploturile sfâşie curtea Franţei şi îi conduc pe nobili, prelaţi,
bancheri şi pe rege însuşi într-un impas din care nu vor putea ieşi
decât prin crimă…
După ce a pus să-i fie ucisă prima soție, Ludovic al X-lea Arțăgosul
se căsătorește cu frumoasa și cucernica prințesă Clémence a Ungariei.
Viitorul coroanei pare în sfârșit asigurat, iar onoarea regelui,
reparată.
Un război dezastruos împotriva flamanzilor, ambițiile
puternicilor nobili și incapacitatea regelui de a guverna amenință însă
stabilitatea regatului. În cele din urmă, nimeni nu este imun la otravă…
Pentru prima dată după trei sute de ani, un rege al Franței moare fără a
lăsa un moștenitor de sex masculin.
Ludovic al X-lea tocmai a murit, otrăvit de Mahaut d’Artois. Planul ei
este simplu: să-i pregătească drumul spre tron ginerelui său Filip. Dar
mai are de depăşit un obstacol, copilul nenăscut al reginei Clémence.
Confruntat cu o ţară cuprinsă de revolte şi cu nobili nesupuşi, cu un
conclav de cardinali care amână la nesfârşit alegerea unui papă şi cu
încă doi pretendenţi la rolul de regent, Filip trebuie să folosească
toate mijloacele necesare pentru a salva Franţa de la anarhie. Totuşi,
cât de departe va fi dispus să meargă pentru a deveni rege?
O evadare din Turnul Londrei. O revoltă condusă de o regină pentru a-și
alunga de pe tron propriul soț. O crimă atroce săvârșită asupra
unui suveran. Întemnițat de Eduard al II-lea al Angliei, Roger Mortimer
evadează, găsind adăpost și sprijin în Franța.
Isabella, soția regelui, i
se alătură, iar povestea de dragoste dintre lupoaica Franței și
conducătorul baronilor englezi rebeli va pecetlui soarta acestuia din
urmă. Se pare că fiica Regelui de Fier a dus peste Canalul Mânecii
blestemul templierilor...
Carol al IV-lea tocmai a murit, iar odată cu dispariția lui dinastia
capețiană se stinge, împlinind astfel blestemul templierilor.
Deschizându-i calea spre tron vărului său Filip, din dinastia de Valois,
Robert d’Artois se așteaptă să primească în schimb pământurile familiei
sale, pentru care nu s-a dat în lături nici de la realizarea de
falsuri, nici de la sperjur sau crimă.
Dar trădările sunt departe de a
se fi terminat, iar contele Robert este nevoit să fugă din țară și să
ceară adăpost în Anglia. Săbiile se ascut iar, leul se trezește, și un
nou pretendent la tron amenință încă o dată Franța...
"Sălbatic, senzual, plin de viaţă, bogat documentat..., printre cele
mai bune romane istorice." (The Times Literary Supplement)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu