Despre autori si cartile lor: Agatha Christie

Salutare tuturor!

        Am avut ocazia zilele trecute sa ma angrenez intr-o discutie despre carti cu o prietena de a mea referitor la tipul de literatura ce se promoveaza pe blogurile de profil si  am constatat cat de superficial este tratata aceasta indeletnicire a cititului in ziua de azi. 

       Ma bucur ca acum o sa am ocazia sa o contrazic prin ceea ce mi-am propus. In fiecare zi,  va voi vorbi despre autori celebri care mi se pare ca au fost uitati pe raft, acum cu toata abundenta de literatura paranaromal/fantasy care a cuprins si Romania. 

        Sa nu ma intelegeti gresit, sunt fan declarat al genului  paranaromal/fantasy, dar cred ca suntem tributari literaturii care a format generatii intregi, inclusiv a mea. :)  

       Dupa cum stiti, printre  autorii mei  favoriti (pe care i-am citit si recitit) sunt John Fowles, Jorge Luis Borges, Octavian Paler, Jane Austen, Marin Preda si nu in ulimul rand Agatha Christie(autoare pe care am regasit-o la AdevarulShop). 

         Va astept sa imi vorbiti de autorii care si-au pus amprenta asupra formarii voastre. 

Azi ma voi opri asupra reginei crimei", Agatha Christie. 

         Agatha Christie este in primul rand o buna cunoscatoare a psihologiei umane in general si a psihologiei criminalilor in particular."Regina romanului politist" are o scriitura plina de talent, imaginatie si suspans, calitati care au facut ca cele 66 de romane publicate sa fie vandute in aproximativ 2 miliarde de exemplare. A intrat in Cartea Recordurilor, fiind autoarea de fictiune care a inregistrat cele mai mari vanzari la nivel mondial, a doua in clasamentul de profil dupa William Shakespeare.

        Dupa cum relata intr-o serie de interviuri, intotdeauna i-a placut sa observe natura umana, sa incerce sa anticipeze reactiile celor din jur in diferite contexte sau sa stabileasca in ce masura personalitatea unui individ poate fi intuita studiindu-i fizionomia. Astfel au luat nastere detectivii sai consacrati: Hercule Poirot, Miss Marple si cuplul Tommy si Tuppence.

Lectura placuta tuturor!

Octavian Paler - Scrisori imaginare.A treia iubire.

"M-am intrebat daca nu cumva e nevoie sa suferim 

ca sa discutam serios despre fericire. 

Daca nu cumva drumul spre Paradis trece obligatoriu prin Infern. 

Numai cel ce a cunoscut deznadejdea poate intelege 

violenta luminii din pictura lui Van Gogh."

CITATE - "Viata pe un peron" de Octavian Paler

Din carte: 
Omul, dacă nu vorbeşte uneori, moare.

Orice aşteptare e provizorie, chiar dacă durează toată viaţa. 

Poate că omul s-a obişnuit să i se poruncească. El îşi permite să fie surd la rugăminţi, dar devine atent când i se porunceşte. 
Noi suntem ca un cântec, nu credeţi? Un cântec nu se cântă niciodată de la sfârşit spre început. Trebuie să-l cânţi totdeauna îndreptându-te spre sfârşit. Pe parcurs, în timp ce cânţi încă şi muzica te îmbată, îţi dai seama că sfârşitul se apropie totuşi, oricât l-ai amâna. Încerci să lungeşti puţin notele, dar asta nu dă cântecul înapoi, nu reînvie ceea ce a murit din muzică între timp.

Am învăţat o nouă meserie, aceea de a aştepta. Foarte grea meserie, domnilor. Mult mai grea decât aceea de a călători, de a alerga, de a te îmbulzi. Pentru că atunci când alergi, îţi foloseşti picioarele. Când te îmbulzeşti, îţi foloseşti braţele. Dar când aştepţi, nu-ţi foloseşti decât puterea de a spera. Şi aici e greutatea. Căci această putere se uzează şi ea, domnilor, ca orice lucru. Şi, în clipa în care puterea de a spera s-a uzat, eşti pierdut.

Uneori a aştepta poate fi, la urma urmei, un mod de a pleca şi de a sosi. Câtă vreme aştepţi, totdeauna mai există un tren care va veni sau va pleca. Chiar dacă nu ştii cât trebuie să aştepţi.

Trebuie să alegi. Îţi trăieşti viaţa sau o înţelegi? Nu poţi, se pare, să le ai pe amândouă în acelaşi timp.

Câtă vreme omul se simte vinovat e încă om. Abia când începe să devină fiară pierde orice urmă de regret şi de vinovăţie.

Greşeala oamenilor a fost că niciodată nu s-au priceput să se uite lângă ei. Li s-a părut că dacă fericiea există, ea trebuie să fie inaccesibilă sau, oricum, foarte greu de atins. Dincolo de orizontul lor...

Am invatat de Octavian Paler

Viata pe un peron - Octavian Paler

Am descoperit cu bucurie ca pe Facebook exista, pe langa grupul dedicat lui Octavian Paler, si o pagina dedicata cartii lui, "Viata pe un peron" . La fel ca si "Scrisori Imaginare" aceasta carte este una din preferatele mele.  Mi-am amintit aseara de carte si de acest Decalog al asteptarii creat de Octavian Paler. 

Prima porunca: Sa astepti oricat. 
A doua porunca: Sa astepti orice.
A treia porunca: Sa nu-ti amintesti, in schimb, orice. Nu sunt bune decat amintirile care te ajuta sa traiesti in prezent.
A patra porunca: Sa nu numeri zilele.
A cincea porunca: Sa nu uiti ca orice asteptare e provizorie, chiar daca dureaza toata viata.
A sasea porunca: Repeta ca nu exista pustiu. Exista doar incapacitatea noastra de a umple golul in care traim.
A saptea porunca: Nu pune in aceeasi oala si rugaciunea si pe Dumnezeu. Rugaciunea este uneori o forma de a spera a celui ce nu indrazneste sa spere singur.
A opta porunca: Daca gandul asta te ajuta, nu evita sa recunosti ca speri neavand altceva mai bun de facut sau chiar pentru a te feri de urmarile faptului ca nu faci nimic.
A noua porunca: Binecuvanteaza ocazia de a-ti apartine in intregime. Singuratatea e o tarfa care nu te invinuieste ca esti egoist.
A zecea porunca: Aminteste-ti ca paradisul a fost, aproape sigur, intr-o grota. 


Asa arata cartea mea ;)

Avem timp - Octavian Paler

Avem timp

Avem timp pentru toate. Să dormim,

să alergăm în dreapta şi în stânga,

să regretăm ce-am greşit şi să greşim din nou,

să-i judecăm pe alţii şi să ne absolvim pe noi înşine,

avem timp să citim şi să scriem,

să corectăm ce-am scris, să regretăm ce-am scris,

avem timp să facem proiecte şi să nu le respectăm,

avem timp să ne facem iluzii

şi să răscolim prin cenuşa lor mai târziu.

Avem timp pentru ambiţii şi boli,

să învinovăţim destinul şi amănuntele,

avem timp să privim norii, reclamele sau un accident oarecare,

avem timp să ne-alungăm întrebările,

să amânăm răspunsurile,

avem timp să sfărâmăm un vis şi să-l reinventăm,

                                              avem timp să ne facem prieteni, să-i pierdem,

                                                   avem timp să primim lecţii şi să le uităm după-aceea,

           avem timp să primim daruri şi să nu le-nţelegem.

Avem timp pentru toate.   Nu e timp pentru puţină tandreţe.

Când să facem şi asta murim

Octavian Paler - Am invatat

Autorul Saptamanii - Octavian Paler

Astazi va recomand o carte despre Octavian Paler, pentru ca stiu ca multi dintre voi ati citit  din  cartile  sale. "Convorbiri cu Octavian Paler" o gasiti pe Adevarulshop la sectiunea Biografii

Primul meu contact cu Octavian Paler a fost prin Scrisori Imaginare, care pe care am citit-o prin clasa a zecea. Atat de profund am fost marcata de acea carte, incat o recitesc aproape in fiecare an. Am ajuns sa stiu pasaje intregi pe de rost... 


Cine e Octavian Paler?? 


Scriitor, jurnalist, editorialist si analist al politicii romanesti
Octavian Paler a debutat publicistic in 1958, cu versuri in Luceafarul, iar editorial, abia in 1970, cu volumul de poezii Umbra cuvintelor. Au urmat, pe linia jurnalelor de calatorie sau pe cea a literaturii parabolice, volumele care i-au dimensionat statura de important autor contemporan: Drumuri prin memorie (Egipt-Grecia, 1972; Italia, 1974; editia a III-a, Polirom, 2009), Mitologii subiective (1975, editia a III-a, Polirom, 2008), Apararea lui Galilei (1978; Premiul Academiei Romane; editia a III-a, Polirom, 2009), Scrisori imaginare (1979; editia a V-a, Polirom, 2010), Caminante (1980; Premiul Uniunii Scriitorilor; editia a III-a, Polirom, 2010), Viata pe un peron (1981; editia a V-a, Polirom, 2011), Polemici cordiale (1983; editia a II-a, Polirom, 2008), Un om norocos (1984; editia a II-a, Polirom, 2008), Viata ca o corida (1987; editia a II-a, Polirom, 2009), Don Quijote in Est (1993; editia a II-a, Polirom, 2010), Vremea intrebarilor (1995; editia a II-a, Polirom, 2011), Aventuri solitare (1996; editia a II-a, Polirom, 2008), Desertul pentru totdeauna (2001; editia a II-a, Polirom, 2009), Autoportret intr-o oglinda sparta (2004; editia a III-a, Polirom, 2010), Calomnii mitologice (2007).
 

Descrierea cartii pe Adevarulshop:
Cand mi-a venit ideea unui volum de convorbiri cu Octavian Paler? Imi amintesc bine momentul: tocmai incheiasem lectura romanului sau Viata pe un peron, caruia urma sa-i fac o prefata pentru editia de la Corint. Eram, de ani buni, impresionat si intimidat de Octavian Paler. De cartile sale, ca si de iesirile in spatiul public, intotdeauna memorabile prin greutatea si tonalitatea cuvintelor rostite. Intr-o epoca a logoreei si grafomaniei, cu atatia analisti improvizati si scriitori inchipuiti, acest intelectual stralucit avea darul de a restitui cuvantului gravitatea pierduta si axa lui interioara. Aproape fiecare propozitie scrisa ori rostita de Octavian Paler se intiparea in memorie si in constiinta, facandu-te sa gandesti si sa-ti pui intrebari. Ceea ce ma frapase recitind Viata pe un peron era nevoia de comunicare a autorului. In toate cartile lui Octavian Paler exista o voce multiplicata, un ego ce se diminueaza voit, ca sa inregistreze alteritatea. Cand interlocutorul lipseste, Octavian Paler si-l creeaza, dedublandu-se si purtand pasionante dialoguri interioare.
Mi se pare inutil sa caut, in dialogul acesta, o sintagma pe care s-o plasez in titlul cartii. Definitia ei ideala, argumentul peremptoriu, recomandarea cea mai buna este chiar numele autorului cu majuscula, care a compus-o, sclipitor, la patru maini.  

Despre "Timp" cu Octavian Paler