About me

I am a book addict. I cannot even deny it and I want no cure. Cultivating love and passion for reading

24 iunie 2013

Cincizeci de umbre ale lui Grey vol.1


Titlul original: Fifty Shades of Grey
Limba originală: engleză
Traducere de: Constantin Dumitru Palcus
Anul apariţiei: 2012
Nr. de pagini: 616
ISBN: 978-973-707-663-2
Daca nu o aveti,o puteti cumpara de aici.

Un roman erotic devine bestsellerul mondial absolut 

# 1 Amazon.com 
# 1 New York Times Bestseller 
# 1 Amazon.co.uk 
# 1 Bookseller 



Cele 50 de vicii ale Domnului Grey, primul volum al trilogiei, a beneficiat de articole pe prima pagina în celebrele publicaţii New York Times şi Wall Street Journal şi un prim tiraj de 750.000 de exemplare. Această prima tipărire s-a dovedit în câteva zile insuficientă, astfel că editorul american s-a văzut "obligat" să retipărească romanul. După doar şase săptămâni de la lansare cartea s-a vândut doar în SUA în 10.000.000 de copii, după cum a anunţat New York Times. Apărută şi în Marea Britanie, cartea urmează să fie tradusă în peste 30 de ţări. 

Drepturile de ecranizare ale romanului au fost câştigate de Universal Pictures. 
Citeşte cartea despre care vorbeşte toată lumea!




Romantic, amuzant şi încărcat de erotism, acest roman te cucereşte, te captivează şi te domină. 

Anastasia Steele, studentă la filologie, îi ia un interviu lui Christian Grey, un tânăr om de afaceri de succes, pe care îl găseşte foarte atractiv şi de-a dreptul intimidant. Retrasă şi interiorizată, Ana este şocată să constate că, pentru prima dată în viaţă, este atrasă puternic de cineva. Christian o avertizează că trebuie să stea departe de el, iar ea nu face decât să-l dorească şi mai tare. Dar când descoperă gusturile erotice speciale ale acestuia, începe să ezite: dincolo de şarmul şi succesul de care se bucură, Christian Grey este un bărbat tulburat de demoni ascunşi şi ghidat de o excesivă nevoie de a-i controla pe ceilalţi.

Va putea oare Ana să accepte sclavia sentimentală impusă de Christian? Și dacă da, va mai putea oare iubi ceea ce descoperă?

Am asteptat cartea asta cateva luni pana sa o am in propriile maini. Abia pe 25 martie mi-a sosit de la un schimb. Nu stiu daca sunt dezamagita sau nu. Grey este cu adevarat un personaj foarte bine construit si cartea, per total a fost amuzanta in prima parte, iar in a doua ma cam sperie. In afara de aceasta, am mai citit 3 carti erotice, nici pe departe la fel de complexe sau interesante precum prezenta. Are 2 personaje misterioase, criptice as zice. Grey isi schimba starea de la o clipa la asta, depinde ce zice sau face Ana.

Imi place ca autoarea ne arata subtil, prin ingustarea ochilor sau zambetul fascinant ce o sa faca Grey. Daca isi ingusteaza ochii se gandeste la ceva pervers, daca zambeste e partea lui cea buna. Mi-a fost teama de multe ori de ce ii va face Anei. Eu, personal, nu m-as fi lasat pe mana lui de atat de multe ori. Pe langa faptul ca se baga in inima Anei prin orice mijloc, actele lui ma sperie:o leaga, o musca, o sperie, o ameninta, o pedepseste. Vorba aia romaneasca: intai te scuipa, apoi te pupa. Cam asa e Grey. Uneori am impresia ca sta cu un criminal in camera. O urmareste peste tot si e gelos pe ea, pe relatiile sale de simpla prietenie cu 2 barbati care o plac. Mi se pare ca pentru el,ea e doar dorinta de a o poseda,de a o avea ca sclava sexuala. Desi la inceput o avertizeaza de 2-3 ori sa stea departe de el ca nu e bun pentru ea, apoi ii spune clar ca e prea tarziu si nu mai poate da inapoi. Desi nu a semnat contractul, o foloseste, o subjuga prin sex, o trateaza ca pe o sclava.


Ma uimeste faptul ca dupa ce o raneste ii aduce pastile de durere si  unge locul  ca sa calmeze durerea de la palmele lui. O intelege ca nu-i place sau e distant? Ma deruteaza! Cate fete are acest om? Nu-mi dau seama daca e superficial sau nu. Incearca sa-si dea jos masca pentru a iesi la lumina fiinta avida de control, iubire, firava, dar sentimentul e de suprafata. O defloreaza ca solutionare a problemei. Ana avea o problema. Nu mai zic cum a reactionat cand a aflat ca e virgina, luase foc. Nici macar nu a intrebat-o daca isi doreste asta. A fost ca o comanda. Ma enerveaza ca nu o lasa sa-l atinga, ca ii spune mereu ca o porunca sa stea nemiscata si ca are o obsesie cu pedepsirea. In fata lui datul ochilor peste cap inseamna sfidare ce necesita pedepsire. Pe partea asta ma sperie si incepe sa semene cu un monstru, pe de alta parte, face gesturi marunte sau gigantice in viata normala, viata de zi, care ma uimesc: o salveaza de la diverse accidente si arata ca un print pe cal alb. Simt ca o astfel de relatie e sclavie. Multa lume foloseste expresia "a te darui celuilalt" si chiar in Biblie spune sa te supui barbatului,dar el e prea brutal. 



E adevarat ca intr-o relatie trebuie sa faci compromisuri, dar doar ea cedeaza,el nu ofera nimic, nu accepta decat regulile impuse de el. O acapareaza ca un demon. Are multe momente cand ghiceste pur si simplu ce gandeste sau ii raspunde la intrebarile rerostite. Ea vrea sa incerce marea cu degetul si nu stiu daca el poate avea grija de ea. De ce ii pune atatea reguli in privinta alimentatiei, sanatatii? Nu cred ca e vorba despre grija pentru ea, cat grija pe care o are un om pentru o vita, un animal cat timp il ai in grija si trebuie sa-l folosesti. In cazul lui, cred ca o vrea in plina forma pentru a se bucura de posibilitatile trupului ei.



2 lucruri mi se pare neverosimile si nu stiu daca o sa mai cumpar volumul 2: in primul rand, o virgina nu ar avea o zeita interioara atat de pornita sa spuna "da" la orice. O fata incepatoare ar si refuza, pe cand zeita ei are chef mereu. In al doilea rand nu cred ca o fata care a fost dezvirginata atat de brutal simte de la inceput placere in jocuri sexuale perverse. Mi se pare ca paginile tipa ca astea-s fanteziile unei femei mature care le-a visat, vizualizat in minte de multe ori. Mi se pare ca Grey e fals: un minut o biciuie sau ce ii mai face, ca un stapan, un barbat preocupat de propria placere, apoi vine si ii linge ranile de parca i-ar parea rau pentru ea sau nu ar fi fost el cel care i-a provocat durere, cel care o extenueaza fizic si emotional.



In al n-lea rand, Ana nu spune nimic in afara de mormaituri de "da", abia soptit ceea ce sugereaza ideea de ingenua,mironosita avand in vedere ce accepta sa i se faca. In alt rand, in monologurile ei tinde sa fie profunda, dar lui nu-i spune nimic despre temerile ei, de dorinta ei de iubire. Ma enerveaza ca nu stie sa refuze,sa-i spuna ce-si doreste. El e diavolul si ea e marioneta favorita, ca-n Maestrul si Margareta de Bulgakov. Nu inteleg ce intelege el prin iubire: sexul poate fi facut cu oricine,nu implica sentimente. In afara de asta si de saluturile de inceput si final,ei nu fac nimic din ce ar impune existenta unei relatii. De fapt a spus ca el nu "serveste chestia cu prietenele",el nu e genul sa ofere "bomboane si floricele",desi i-a facut cateva cadouri destul de costisitoare si ar parea un pic romantice. Dorinta lui nestavilita de placere, nu mi se pare o dovada a iubirii, ci mai mult o sete de a folosi acel trup frumos.


Ma mai enerveaza ca ea isi musca mereu buza de jos obsesiv de des desi stie ca ii starneste dorintele.Nu mi se pare un gest de fata cuminte,asa cum pretinde ca e. Un alt lucru,adresarea cu "Sir" mi se pare stupida. Cand ii spune pe nume,cand "Domnul Grey",cand "Sir".De ce in emailuri Ana nu ii vorbeste la fel ca in fata?


Exact cand ma enervasem mai tare,Ana a facut ceva ce m-a uimit:dupa ce s-a convins ca nu poate suporta cel mai dur gen de placere propus de Grey,il paraseste. Toata furia mea precedenta s-a spart ca un balon de sapun. Sunt linistita. O sa cumpar volumul 2!



Concluziile mele:



Grey e atat de frumos si de pervers ca daca mi-as fi pierdut mintile, cred ca as fi incercat si eu sa fiu cu el, sa il las sa ma modeleze dupa bunul plac.

Ana este cea mai naiva fiinta ever, cea mai firava si intruchipeaza femeia indragostita pana peste cap care vrea sa-si accepte iubitul cu toate chichitele doar pentru a-l ajuta. Toate femeile fac compromisuri din iubire. 
Cartea asta, un amalgam de senzatii si straine diametral opuse, e o carte excelenta. Nu atat prin felul cum e scrisa, ci prin alegoria pe care o are la baza si prin ideea la care ne pune sa meditam.


Cate putem si suntem dispuse sa acceptam in numele iubirii? A iubi inseamna a te schimba pentru celalalt sau a-l schimba pe el?Sau niciuna?

3 comentarii:

  1. Foarte buna recenzia.Felicitari,Oana.Si tine-o tot asa :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc pentru incurajare!O sa incerc sa pun suflet aici!

      Ștergere
  2. Recenzenta cestei carti a patruns pana in cele mai subtile detalii ale istorisirii, ajungand sa le traiasca -- pana la urma imaginar, departe de experientele reale care mai lasa si gustul unei lectii invatate, sau cel putin reflexul emotional pastrat pentru anumite situatii. Este bine oare sa faci o recenzie in care te confunzi cu personajul? Nu stiu, nu stiu.. -- zic eu ingustand ochii, dar spre deosebire de pesonaujul Grey, eu o fac pentru a usura efortul empatic. Cred ca cu totii ne-am indentificat candva cu cineva, iar cine n-a facut asta, n-a avut copilarie, adolescenta, sau ambitii de a deveni cineva. Recenzenta nu se confunda totusi deplin cu personajul, insa, dansa ca observator si recenzent al povestii celor doi, se pozitioneaza atat de aproape de ei, ca e greu de desprins: unde e ea, si unde e Ana. Dar poate era mai bine de incadrat povestea intr-un cadru rigid, ca cititorul sa vada exact atatea detalii, cate se vad intr-un tablou de pe un perete aflat la 3-5 pasi distanta? De la o asemena departare, se pot forma concluzii/teorii nu tocmai corespunzatoare realitatii, dar la aceeasi distanta se formeaza si interesul. Sau poate, filtrarea atat de personala, ce ne prezinta in stare distilata emotii vii, poate sa transmita cititorului, in virtutea teoriilor pozitivismului, entusiasmul si sa trezeasca interesul pentru lectura unui amator de recenzii? Hmm, nu stiu, nu stiu...

    RăspundețiȘtergere

LinkWithin

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...