Editura Trei iti vorbeste despre efectele muzicii asupra cogniției. Mozart, Steve Vai sau Beethoven?

Ce gen de muzică este cea mai benefică pentru cogniţie?

Datorită rezultatelor încurajatoare obţinute de către autorii care le-au oferit subiecţilor să asculte Mozart, s-a vorbit numaidecât de un „efect Mozart“. Spus mai pe larg, muzica clasică atrage după sine efecte specifice?

Unii autori au comparat (prin înre­gistrarea potenţialelor obținute) activitatea electrică a creierului muzicienilor clasici cu cea a rockerilor care ascultau Simfonia a doua de Beethoven, respectiv o piesă de Steve Vai (compozitor de muzică rock). Aceşti autori au arătat, pe de o parte, că faptul de a asculta un anumit gen de muzică nu atrage după sine aceleaşi efecte asupra specialiştilor în acest gen de muzică şi asupra celor­lalţi. 

Astfel, muzicienii clasici ascultând muzică clasică şi rockerii ascultând muzică rock au activat mai puţine resurse cognitive (măsurate prin unda P300) datorită cunoaşterii prealabile de către ei a muzicii pe care au ascultat-o. În schimb, doar muzica clasică (reprezentată aici de Beethoven, dar aceeaşi experienţă s-ar fi putut realiza cu muzică de Schubert, Schumann, Brahms sau Bach) a fost asociată cu un efect favorabil cogniţiei, regăsit la toţi participanţii, atât la rockeri, cât şi la muzicienii clasici.

Acest efect, pus în evidenţă prin măsurarea unei unde numite unda N200, s-ar exercita la un nivel de preatenţie. Bogăţia armonică, profunzimea timbrului şi resursele orchestraţiei ce caracterizează muzica lui Beethoven ar putea explica acest efect procognitiv. Pe de altă parte, expertiza într-un domeniu muzical specific sau simpla familiarizare cu stilul muzical ar explica efectele asupra dispoziţiei, plăcerea resimţită şi preferinţele muzicale.